Aş vrea să cred că verde înstelat e culoarea sufletului tău în care plouă neîncetat cu pene argintii…
Aş vrea să cred că fiecare zâmbet al meu rătăceşte în aerul cald dinăuntrul tău şi se opreşte pe netezimea pură a sufletului, dând viaţă unei lalele purtate de vânt.
Aş vrea ca sufletul tău să fie un câmp de lalele deschise spre seninul iubirii ce-l împânzeşte...aş vrea ca privirile noastre evadate din realităţi anoste să împletească pasiunii coroniţă de stele şi să o întindă mereu, mereu spre cărarea inimilor noastre...
Aş vrea ca sufletul să-ţi fie carnaval cu nuanţe de iubire, mascate în săruturi mistice, neştiute decât de noi şi să purtăm chipurile înveşmântate de dorinţa de-a ne iubi...să spargem porţelanul monoton ce acoperă puritatea sufletului şi să-i coasem lumini de fericire eternă...
Aş vrea să-ţi presimt sufletul perfect atins de iubirea mea...să ştiu că tot ce-aş vrea e ceea ce mereu voi avea!
A ta,
B.♥
29 martie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu