Te întrebi dacă a fost adevărat, dacă tot ceea ce ai simţit a fost real şi dacă vei păstra în sufletul deschis fericirea zilelor de primăvară târzie…te întrebi dacă vei rezista fără…fără ea, fără ei, fără tot ceea ce cândva ai avut şi eşti pe cale să laşi în urmă…nu îi pierzi, ci doar îi rătăceşti printre vise de demult, fotografii şi amintiri colorate în pasteluri.
Nimeni nu îţi poate fura fericirea voastră, pitită adânc în profunzimea albă a sufletului...nici chiar timpul, răpitorul, nu te va dezgoli de iubirea, prietenia, zâmbetele şi lacrimile voastre.
Şi te întrebi ce se va întâmpla cu noi? Dacă ochii noştri se vor mai împleti în reveria inocenţei? Sau dacă vom mai însenina ziua cu zâmbetele noastre puerile? Vom mai păstra cerul albastru stins în ochii noştri? Vom mai purta mirosul cald al mării în şuviţe spulberate de vânt? Te întrebi dacă îţi vei aminti totul aşa cum este acum? Dacă vei mai simţi mâna mea rece atingându-ţi obrazul? Îţi vei aminti?
Cândva, vei privi înspre trecut şi îţi vei aminti...de mine, de tine, de noi, de ei...de ceea ce am fost şi vom rămâne mereu...
Pentru că suntem tineri şi iubirea este jocul nostru...
A ta,
B.♥
11 aprilie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu